Iubirea in romane

De curand am primit prin intermediul competitiei SuperBlog o carte cadou.

“Intr-o gara mica”, este romanul de debut al Sidoniei Dragusanu, aparut in 1934, care a fost premiat de Editura Cugetarea pentru „cel mai frumos roman de adolescenta”. Este genul de carte pe care o poti citi dimineata la cafea, seara ghemuita in fotoliul preferat, sau intr-o ceainerie linistita.

Sidonia Dragusanu a fost o scriitoare de succes si jurnalista (1908-1971), cu o cariera infloritoare. A fost indragita in timpul vietii., fiind una dintre cele mai iubite scriitoare ale Romaniei din anii 50-70. Ea a scris mai multe romane, piese de teatru, dar si carti pentru copii. A avut rubrici permanente in ziare, emisiuni la radio si TV. Din pacate, dupa moartea ei, toata opera lasata in urma, parca a fost inghitita de umbra. Azi, familia ii reediteaza opera si incearca sa readuca in atentie operele spumoase pe care timpul le-a uitat.

Tema relatiei de cuplu este adesea invocata in operele sale, si ilustreaza viata asa cum este ea. Fundamentele unei relatii nu s-au schimbat prea mult din acele vremuri, de aceea, cartile ei sunt si vor ramane mereu de actualitate. Dragostea este un sentiment fundamental, inradacinat in inima omului, iar actiunile disperate si extreme, apar mereu in implinirea iubirii, la fel ca in cartea pe care eu am citit-o.

Povestea este despre doua fete, Dudu si Luiza, care se intalnesc intr-o gara mica, si leaga o prietenie profunda, dincolo de cuvinte. O prietenie curata si puternica, bazata pe sentimente sincere, intre doua adolescente, ce ar duce la sacrificii. Luiza se muta in casa lui Dudu, si chiar isi schimba si scoala, doar pentru a fi impreuna.

Dar chiar si aceasta mare prietenie, este pusa la incercare, cand cele doua fete se indragostesc de acelasi barbat. Doctorul care o ingrijeste pe Luiza, este un tanar chipes si extrem de prezentabil, iar cele doua fete se indragostesc iremediabil de el. In timp ce Dudu impartaseste iubirea ce i-o poarta acestui barbat, cu cei din jur, Luiza pastreaza sentimentul in inima, si il dezvaluie doar jurnalului ei.

Barbatul se apropie de Luiza si leaga o relatie de prietenie, insa este indragostit nebuneste de Dudu. Tot ce isi doreste este sa ajunga la inima fetei de care este indragostit de mai bine de un an, prin orice mijloace, chiar daca asta inseamna sa o distruga pe Luiza.

Barbatul petrece mult timp cu Luiza, pentru a o trata, iar Dudu percepe gresit interactiunea dintre cei doi. Fie din gelozie, fie din disperare de a pierde barbatul iubit, Dudu ii fura jurnalul Luizei. In timpul flagrantului, este descoperita de Luiza, care o lasa sa ia caietul si sa il citeasca. Este momentul cand Dudu o descopera pe tanara in adancul sufletului ei. Toate sentimentele si trairile, momentele impartite de cele doua prietene, sunt acum expuse din perspectiva Luizei.

Din jurnal, Dudu afla de sentimentele pe care Luiza le nutreste pentru doctor, dar ea nu poate renunta la iubirea ce si-o dorea cu ardoare si o lasa pe Luiza sa plece, sa isi linisteasca sufletul. Dudu regaseste in barbat toata dragostea de care are nevoie iar fericirea ei atinge apogeul cand acesta o cere de nevasta. Dudu nu ii mai scrie Luizei, nu o mai cauta, o lasa doar sa isi vindece inima dezamagita, dar in continuare se gandeste la ea si la viitorul ei, vrand sa ii plateasca studiile in strainatate. Grija pe care i-o poarta chiar si dupa aceasta ruptura este fascinanta.

Daca eu eram Dudu, probabil ca lucrurile nu se schimbau atat de mult in firul narativ. Poate doar as fi lungit agonia fetei si rabdarea barbatului, insa nici eu nu as fi renuntat la dragostea adevarata, nici chiar pentru aceasta prietenie extrem de sincera. O condamn pe Dudu pentru ca a incercat sa ii fure jurnalul Luizei, si niciodata nu as recurge la un astfel de gest disperat. Mai devreme sau mai tarziu adevarul ar fi iesit la iveala, caci Luiza nu ar fi putut suporta apropierea lui Dudu fata de barbat.

M-as fi zbatut sa o pastrez pe Luiza langa mine, incercand sa o fac sa inteleaga ca relatia ei cu doctorul era absurda si penibila, atata timp cat el nu avea sentimente pentru ea. I-as fi explicat ca o prietenie adevarata trece acest test, si ca timpul le va aranja pe toate. As fi ajutat-o sa gaseasca puterea si maturitatea necesara de a trece peste aceasta iubire neimplinita si prosteasca.

In ceea ce priveste relatia de cuplu, ma inmoaie si imi atinge inima sa stiu cata iubire poate purta un barbat unei femei. M-a impresionat grija, daruinta si interesul pe care doctorul le avea fata de Dudu, si in timp ce citeam, chiar tanjeam dupa o astfel de iubire. Insa nu am inteles deloc graba casatoriei, intervenita rapid de la debutul relatiei. Consider ca trebuie sa cunosti bine o persoana, inainte de a-i oferi compania ta pentru restul vietii. Diferenta de gandire intre femeia interbelica si cea moderna, intre doctrinele si obiceiurile vremii, care s-au schimbat, probabil tocmai aceste lucruri au dus la organizarea unei nunti atat de precoce. Iar astfel de povesti niciodata nu continua cu parcursul calatoriei de dupa nunta, cand intervin problemele cotidiene si rutina, si probleme de tot felul isi fac aparitia. Dragostea trebuie aprofundata inainte de a face un pas atat de important. Simpla atractie, caci asta cred eu ca era intre cei doi, nu este suficienta pentru a intemeia o familie. O relatie se bazeaza pe mai multe aspecte, si calitati, pe care le descoperi la partener, in timp. Daca eram Dudu, nu m-as fi maritat atat de repede, in schimb imi doream sa petrec mai mult timp cu barbatul de care eram indragostita, sa-i descopar si cele mai ascunse si intunecate colturi ale inimii.

 

Tu ce ai fi facut in locul lui Dudu? Ai fi pastrat prietenia cu Luiza, renuntand la dragostea vietii? Sunt curioasa sa aflu parerea ta!

 

Acest articol a fost scris pentru Spring SuperBlog 2019.

About

1 Comment

Leave a Comment