În vara asta am fost de câteva ori la munte și am campat cam de fiecare dată la Padina. Munții Bucegi sunt speciali pentru mine, iar la Padina timpul parcă se dilată. De fiecare dată
În vara asta am fost de câteva ori la munte și am campat cam de fiecare dată la Padina. Munții Bucegi sunt speciali pentru mine, iar la Padina timpul parcă se dilată. De fiecare dată când vin aici reușesc să mă relaxez și să mă încarc de energie pozitivă. Pentru mine Padina este ca un lăcaș de cult, un templu străvechi, în care mă regăsesc și mă reculeg de fiecare dată.
Deși am fost aici de nenumărate ori, niciodată nu am fost pe Valea Horoabei. Ce-i drept este un traseu mai puțin cunoscut și nemarcat, dar extrem de spectaculos.
Înainte de a pleca la drum, dragă călătorule, te anunț că traseul prin Cheile Horoabei este un traseu nemarcat, iar pe drum vei întâlni câteva săritori pe care trebuie să le escaladezi. De asemenea îți recomand să ai echipament impermeabil, pentru că vei trece des prin firul apei, iar in unele perioade în canion este foarte multă apă. Zona este destul de sălbatică, și este des frecventată de urși.
Pornind de la cabana Padina, mergi cam 10 minute pe drumul spre Peștera Ialomiței, până vei găsi la marginea drumului un panou de lemn, care indică începutul Văii. Traseul începe lin, prin pădure, dar se va continua la scurt timp cu un urcuș susținut. Poteca nu este foarte clară, dar ca regulă generală vei păstra cursul apei în partea ta dreaptă, chiar dacă poteca se mai îndepărtează în unele locuri.
Peisajul este destul de sălbatic, dar câteva cascade vor atrage atenția în mod deosebit, prin înălțimile abrupte și zbuciumul apei cristaline, care curge repede la vale printre stâncile reci.
Nu uita să păstrezi mereu râul în dreapta ta. Adrenalina începe să crească odată cu înclinația pantei, și în curând vei ajunge la prima porțiune cu lanțuri. De aici frumusețea peisajului te va acapara.
În drumul tău vei întâlni două arcade săpate de apă în stâncă, pe sub care vei trece. La ieșirea din cea de-a doua arcadă te așteaptă monumentul natural hidrologic – Izbucul din Horoaba. Izbucul este un izvor de apă cu debit intermitent care se formează în regiunile carstice și funcționează pe principiul sifonului. Vei traversa izbucul și îți vei continiua drumul pe partea cealaltă a apei.
În scurt timp în fața ta se va arăta Ponorul din Horoaba, măreț și rece, intimidant și spectaculos. Ponorul este o formă de relief din regiunile carstice, aven, dolină sau microdepresiune, prin care apele de suprafață se scurg în subteran. Pentru mine a fost cea mai spectaculoasă parte din traseu. Vei întâlni secțiuni mai grele, în care au fost montate scări de metal, pentru a ușura înaintarea. În zilele ploioase sau primăvara după topirea zăpezilor, în canion vei avea parte de multă apă. Urmărește întotdeauna prognoza meteo înainte de a pleca la un astfel de drum.
Odată ieșit din canion, vei ajunge în valea unui râu, acum secat, care a lăsat în urmă bolovani și o vegetație extrem de deasă. Poteca nu este vizibilă, dar nu ai cum să rătăcești drumul. Doar urmează cursul văii.
Urmeză apoi o porțiune cu jnepeni, extrem de frumoasă și verde, unde vei înainta în mare parte printr-un mic râuleț. Poți face apoi o pauză la izvor, să îți tragi sufletul și să îți umpli sticlele cu apă. Izvorul este impresionant: din stânca abruptă se prelinge într-o ploaie ușoară, ca și cum piatra rece ar plânge cu lacrimi mici, ce se rostogolesc peste mușchiul verde, cea mai curată și pură apă, rece ca decembrie.
De aici valea se lărgește. După încă un urcuș mai intens, vei urma Șaua Strunga până la Cabana Padina.
Valea Horoabei pe scurt:
Traseu: Cabana Padina (1525 m) – Valea Horoabei – Șaua Strunga (1893 m) – Cabana Padina (1525 m)
Marcaj: Traseu nemarcat până în Șaua Strunga (Vale alpină cu grad de dificultate 1A); apoi Banda Roșie (BR) + Cruce Roșie (CR)
Durata: eu am facut traseul în 6 ore, dar am facut numeroase pauze pentru filmat și fotografiat.
Și cum nici cele mai impresionante adjective nu ar putea descrie frumusețea acestei văi, îți las mai jos un filmuleț.
