Afecțiuni curente ale pielii capului

Continuăm seria de articole despre păr, și vom vorbi astăzi despre afecțiuni curente ale pielii capului, precum și o serie de remedii pentru un păr frumos.

Afecțiuni curente ale pielii capului:

Mătreața

Mătreața este cunoscută încă de pe vremea grecilor, care au numit această afecțiune ptiriasis. Mătreața este o afecțiune curentă și banală, care atinge pielea capului pe suprafețe difuze..

După ultimele cercetări, mătreața se datorează unor tulburări de formare a straturilor superficiale ale pielii capului.

Există două feluri de mătreață:

• uscată – se manifestă prin formarea unor mici scuame ce cad ca o ploaie când se scutură părul;
• grasă – nu se remarcă decât zgâriind cu unghiile pielea capului: se constată că aceasta este acoperită cu un fel de pastă grasă, formată din scuame amestecate cu sebum.

De obicei mătreața grasă este precedată de cea uscată. Mătreața uscată apare cel mai adesea în jurul vârstei de 12 ani. După un timp scuamele devin gălbui, umede și nu mai cad de pe păr. Copilul pare vindecat, în realitate însă simptomul este de agravare. S-a format mătreața grasă , care sufocă firul de păr și îi grăbește căderea.

Mătreața nu este o afecșiune lipsită de importanță. Netratarea ei are drept consecință alopacia.

Există însă numeroase produse: șampoane, creme și loțiuni – care o combat. pentru cazurile rebele se recomandă consultarea unui medic dermatolog.

Seboreea

Seboreea este o afecțiune care se manifestă printr-o producție excesivă de sebum în regiunea pielii capului. Seboreea are o consecință gravă: căderea părului, care poate cauza chiar alopecii (chelii), arareori totale la femei.

Intensitatea căderii variază de la subiect la subiect, după gravitatea seboreei și rezistența firelor.

Uneori, pielea capului este foarte grasă, dar părul cade relativ puțin (60-70 fire zilnic), alteori, căderea este abundentă (130 fire zilnic), deși pielea este mai puțin grasă.

Secreția de sebum este afectată de mai mulți factori dintre care unii, în anumite situații , pot cauza seboreea:

• echilibrul enducrin – producția excesivă de hormoni masculini ( atât la bărbați cât și la femei) constituie un factor important în producerea calviției seboreice. Că seboreea este legată activitatea glandelor sexuale o dovedește apariția ei în jurul vârstei de 12 ani și agravarea pe la 16-17 ani.
• echilibrul nervos – s-a dovedit că tulburările emoționale și tensiunea nervoasă au o influență netă asupra glandelor sebacee. Persoanele care suferă de o seboree ușoară constată că, în anumite perioade de oboseală sau emoții, aceasta se agravează.
• regimul alimentar – consumul excesiv de hidrați de carbon ( zahăr, cartofi, paste făinoase, pâine etc.) și asimilarea în cantitate mare a materiilor grase, mai ales de origine animală, contribuie la întreținerea hiperactivității glandelor sebacee.
• circulația sanguină în regiunea epicraniană – diminuarea circulației sanguine în această regiune este însoțită printre altele , de o dezvoltare a seboreei. Fenomenul poate să survină fie cu vârsta , fie la persoanele care poartă o perioadă mai îndelungată șapcă sau o pălărie prea strâmtă.

Tratamentul seboreei este obligatoriu și are, categoric, rezultate ( nu imediate, desigur). Subiectul care constată un început de seboree este cazul să consulte imediat medicul dermatolog.

 

Alimentația și părul

Un regim alimentar echilibrat este de o importanță primordială pentru menținerea unui metabolism normal al pielii și al anexelor sale. Orice deficiență alimentară se constată ușor prin examinarea pielii, a părului și a unghiilor. Alimentația bogată în vitamine, săruri minerale, și proteine, precum și consumarea fără exces a materiilor grase și a hidraților de carbon, poate în mare măsură să ne asigure un păr sănătos, cu aspect plăcut.

Vitaminele

• Vitamina A – este foarte necesară intreținerii mucoaselor corpului. Carența ei poate provoca printre altele, hiperkeratoza pielii ( devine dură, scorțoasă, uscată). dermatologii o recomandă și în tratamentul pentru acnee. Hipervitaminoza A (absorbția excesivă a vitaminei A) este nefastă pentru păr și piele. Pielea se usucă și foliculii piloși se inflamează, rezultatul fiind alopecia. La o schimbare de regim, părul poate să revină la normal. Vitamina A se găsește în lapte, gălbenuș de ou, unt, ficat, rinichi, pește, ulei de pește, brânzeturi grase și în legume ca: morcovul, dovleacul, dovleceii, napii.
• Vitamina D – este necesară pentru echilibrarea calciului, pentru normalizarea metabolismului de fosfor și facilitatea transferului de oxigen  prin hemoglobină în organism. Carența predispune copii la rahitism. excesul de vitamina D are consecințe grave, dar nu asupra stării de sănătate a pielii și a părului.  Vitamina D se obține în organism prin expunere la soare sau prin consumul de alimente ca: uleiul de pește, untul etc.
• Vitamina E – este considerată ca indispensabilă pentru funcționarea normală a organelor de reproducere, a țesutului muscular și a sistemului vascular. carența provoacă o fragilitate a globulelor roșii din sânge. cele mai bune surse de vitamina E sunt germenii de cereale, uleiurile lor și pâinea integrală.
• Vitamina k – preintre altele, este necesară și bunei asimilări a vitaminei E. Se găsește în conopidă, varză, gălbenuș de ou, ficat, orez, tărâțe, spanac, ulei de soia, roșii și muguri de brad.
• Vitamina F – experimentată pe animale în laborator, carența în această vitamină se manifestă la nivelul pielii prin îngroșarea stratului cornos, degenerarea glandelor sebacee și a părului. ea se întrebuințează în compoziția șampoanelor și a cremelor. Se găsește în uleiurile vegetale de arahide, porumb, etc.
• Vitaminele B – de vitamina B1 depind procesele normale de creștere în organism, contracția musculară, circulația sanguină, pofta de mâncare, digestia, precum și buna funcționare a sistemului nervos. această vitamină se găsește în grâu, porumb, secară, orez, nuci, migdale, arahide, în carnea de miel, vacă, ficat, în drojdia de bere, iaurt și anumite brânzeturi. Vitamina B2 intervine în transportul hidrogenului, în metabolismul protidelor și glucidelor. Carența în vitamina B2 poate declanșa tulburări la nivelul pielii, uscăciune, fisuri la colțurile gurii, inflamația limbii, oboseală generală, tulburări nervoase și este defavorabilă creșterii părului. Sursele de vitamina B2 sunt în ficat, rinichi, lapte, plante verzi, drojdie de bere, iaurt, germenele de grâu. Vitamina B6, joacă un rol preponderent în utilizarea proteinelor, lipidelor și hidraților de carbon de către organism. Ea contribuie la formarea elementelor sanguine și la metabolismul pielii, nervilor și a mușchilor, etc. Cele mai importante surse sunt: gălbenușurile de ou, germenele de grâu, drojdia de bere, iaurtul, ficatul, carnea, laptele, varza, fasolea. Vitamina B12 joacă un rol de factor antianemic și este necesară funcționării normale a țesutului nervos. Surse importante: lapte, ficat.
• Vitamina PP – este necesară funcționării normale a ficatului, pielii, sistemului nervos și circulatoriu. Carența provoacă pelagra, pierderi de memorie, tumefierea gingiilor și a limbii. În doze mari, provoacă o vaso-dilatație la nivelul pielii capului și a obrazului. Surse importante: legumele verzi, mazărea, fasolea.
• Acidul pantotenic – este un factor esențial pentru sănătatea pielii. La animale, carența se manifestă prin albirea firelor de păr, atrofia foliculilor și a bulbilor, și o diminuare a concentrației pigmentuluiîn aparatul pilo-sebaceu. Această substanță joacă un rol în metabolismul cuprului, material esențial pentru sinteza melaninei. Acidul pantotenic există în gălbenușul de ou, ficat, arahide, drojdie de bere, iaurt, carne de vită, varză, conopidă, lapte, porumb, cartofi, ovăz, germene de grâu și uleiuri vegetale.
• Vitamina H (biotina) – stimulează creșterea celulară. La animalele de laborator, carența provoacă apariția unei dermatite , oprește creșterea părului, albește părul și suscită apariția alopeciilor în plăci.
• Acidul folic – stimulează formarea măduvei osoase și favorizează buna funcționare a ficatului. participă la menținerea pigmentării normale a părului.  Carența de acid folic poate provoca anemii. Surse importante: frunzele ( de unde numele de folic) verzi ale legumelor, grâul, soia, produsele lactate.
• Vitamina C – are un rol de prim plan în formarea colagenului, substanță coloidală intercelulară a țesutului conjunctiv, dar și a cartilajului, a oxinei și dentinei. Are rol antiinfecțios, previne scorbutul, corectează tendința de hemoragie a vaselor capilare, favorizează cicatrizarea lor. Se găsește în legume verzi și fructe.

Sărurile minerale

În special legumele și fructele ( mai ales coaja lor) conțin săruri minerale. În ceea ce privește clorura de sodiu (sarea de bucătărie) aceasta, în cantitate excesivă, are efecte negative asupra stării de sănătate a pielii capului. S-a observat  că regimul fără sare prescris pentru alte afecțiuni a avut ca rezultat și scăderea cu 20-60% a ritmului de cădere a părului.

Hidratarea

Pentru menținerea unui echilibru hidric în organism, strict necesar pentru sănătatea și frumusețea părului trebuie să beți cel puțin 2 l de lichid pe zi ( dacă medicul nu a gasit contraindicat acest tratament).

Regimul anti-seboreic

Un factor extrem de important care influențează secreția exagerată de sebum (părul gras) este regimul alimentar.

Cei ce suferă de seboree vor trebui să urmeze un regim destul de riguros.

Alimente permise: carne (slabă, fiartă sau friptă), pește ( piert sau fript), pâine integrală, fructe, sucuri de fructe fără zahăr, lapte smântânit, iaurt, brânză de vaci, ouă ( fierte sau poșate), legume verzi.

Alimente nepermise: ciocolată, unt sau margarină în cantități excesive, lapte condensat, frișcă, smântână,  cartofi și pâine în cantitate mare, sare, ceai cafea, cacao, alcooluri, lichioruri, alimente grase, prăjeli, nuci, brânză grasă, slănină, mezeluri grase, condimente, piper, muștar, murături.

 

În următorul articol vom vorbi despre cum periem părul.