Totul despre păr

Pare ridicolă afirmația că frumusețea părului unei femei depinde în parte și de cultura acesteia. Dar dintre femeile nemulțumite de aspectul părului lor, 90% comit greșeli flagrante în îngrijirile pe care i le acordă; sau, mai grav, nu-i acordă niciun fel de îngrijire. Acest lucru se datorează faptului că nu au suficiente cunoștințe despre păr.

Vom începe așadar această serie de articole, cu un capitol care însumează noțiunile de bază privind anatomia pielii capului și a firului de păr, eventualele boli ale părului și cauzele lor, mijloacele de prevenire sau de vindecare etc.

Pielea capului

Ca și pielea de pe corp, pielea capului este formată din trei straturi suprapuse:

• epiderma,
• derma,
• și o suprafață grasă numită hipodermă.

Epiderma

Epiderma este constituită din șase straturi, dintre care primul (din interior spre exterior) este cel germinativ. Aici are loc procesul de multiplicare al celulelor. Tot aici se găsește melanina, pigmentul care colorează pielea. Activitatea biologică a stratului germinativ este foarte importantă: de el depinde aspectul sănătos și tânăr al pielii.

Al doilea strat este cel filamentos. Celulele care îl formează sunt legate între ele de filamente printre care circulă plasma nutritivă a epidermei.

Al treilea strat este cel granulos în care se pot vedea granulații dintr-o substanță numită keratozolină, cu rol în elaborarea grăsimii epidermice.

Zona de tranziție între stratul granulos și cel cornos este stratul lucid, unde substanțele degenerate sunt îmbibate de o substanță numită keratină. În acest strat începe procesul de îmbătrânire a celulelor.

În stratul cornos, celulele sunt dispuse precum olanele de pe acoperișuri și sunt îmbibate cu keratină moale ( spre deosebire de keratina dură a fanerelor -unghiile și părul). Acest strat este sărac în apă, dar este îmbibat de o substanță grasă care îi dă suplețe, și care împiedică evaporarea  din interior în exterior, și pătrunderea lichidelor din exterior în intrior. Acesta are un rol protector.

Al șaselea strat este cel disjunctiv și este compus din celule keratinizate care se dezlipesc de piele și cad.

Derma

Derma este mult mai groasă decât epiderma. este formată din celule, fibre, vase sanguine, care hrănesc derma și epiderma cu substanțe nutritive furnizate de sânge, și din nervi, unii cu rol senzorial, alții cu rolul de a regla funcționarea vaselor sanguine.

 

Anexele pielii – părul și glandele

Glandele

În piele există două tipuri de glande:

• glande sudoripare – care secretă sudoarea și care nu sunt abundente în regiunea capului;
• glande sebacee – care secretă încontinuu o materie grasă numită sebum. Ele sunt anexate firelor de păr, iar mărimea lor depinde de mărimea firului respectiv. La nivelul pielii capului, sunt foarte abundente și voluminoase. Sebumul are rol în lubrifierea firului de păr. Acesta dă părului nu numai luciul, dar îi și mărește impermeabilitatea, împiedicând deshidratarea lui. Mai puțin profunde decât gandele  sudoripare, ele se situează în porțiunea de mijloc a dermei și sunt atașate lateral foliculului pilos, în care se deschid.

Situat oblic sub glanda sebacee, se află un mușchi erector, care se contractă independent de voința noastră sub influența unor stimuli diverși, precum frigul sau frica. El acționează ca o pârghie, ridicând firul de păr care, în mod normal are o inserție oblică în pielea capului. Când ți se face ″părul măciucă″ de frică, acest mușchi este vinovatul.

Părul

Părul acoperă corpul omului aproape în întregime, cu excepția palmelor, a tălpilor și a ombilicului. Firul de păr este format dintr-o rădăcină, implantată oblic într-o cavitate extrem de mică a pielii, denimită folicul pilos, și dintr-o tulpină, care reprezintă porțiunea vizibilă, dinafara pielii.

La extremitatea inferioară a rădăcinii există bulbul pilos, care este sediul vieții și creșterii părului. Baza acestuia este în formă de cuib. În vârf, se află un fel de mugure conjunctiv numit papila piloasă, care conține numeroase vase sanguine și nervi.

Felul părului diferă de la o zonă la alta a corpului, după mărime, desime și profunzimea implantației în dermă. Pielea capului este o zonă în care foliculii piloși sunt extrem de abundenți, foarte profunzi și produc fire de păr groase și deosebit de lungi.

Structura firului de păr

În ceea ce privește structura celulară a firului de păr, deosebirile esențiale sunt între bulbul pilos și firul propriu-zis (rădăcină+tulpină).

Bulbul este construit din celule vii, tinere, hrănite din abundență prin vasele de sânge  din papila piloasă, de care am amintit mai sus. Bulbul este zona de creștere a părului.

În partea superioară a bulbului și între celulele care vor forma mai sus firul propriu-zis, există unele celule mari, cu multiple prelungiri, încărcate cu granule de pigment. Aceste celule fabrică pigmentul întregului fir.

Firul propriu-zis începe de acolo de unde bulbul își pierde forma specifică, transformându-se într-un tub  format din trei straturi concentrice:

1. La exterior se află un strat cornos numit cuticulă (5% din diametrul firului de păr). Acesta este format din celule keratinizate (încărcate cu keratină. Keratina este o scleroproteină impermeabilă la apă, bogată în sulf), așezate unele peste altele ca niște solzi, cu rol protector.
2. Urmează stratul cortical, numit cortex care este format din celule fusiforme, keratinizate, moarte. Unele dintre celule conțin pigment. Acest strat reprezintă 75% din diametrul firului de păr.
3. Măduva este un cilindru de materii grase, moi, conținând celule rotunde. Mai conține granule pigmentate, și câteodată minuscule bule de aer. Măduva reprezintă 20% din diametrul părului.

Proprietățile fizice ale părului

Părul normal este:

• solid: un fir de păr poate ține greutăți variind între 40-160 g, după rasa căreia îi aparține (firul aparținând rasei galbene este cel mai puternic, cel negroid mai slab decât cel european);
• elastic și flexibil;
• higrometric – se lungește sub influența umidității;
• poros.

Cum crește părul

După cum ați aflat deja, părul crește la nivelul zonei de multiplicare celulară din bulb. celulele tinere împing în afară pe cele bătrâne. părul crește deci de jos în sus.

Părul crește cu o viteză de aproximativ un centimetru pe lună. Intensitatea variază de la subiect la subiect, este mai accentuată între 20-30 de ani, și mai rapidă vara decât iarna. Părul crescând de jos în sus, din punct de vedere anatomic și fiziologic, tăierea extremităților nu s-a dovedit că ar accelera creșterea lui. Singura explicație ar fi că părul scurt este mai ușor de îngrijit.

Firul de păr crește timp de aproximativ 3-5 ani, lungimea medie ajungând până la 85 cm. Există totuși femei care au un păr de 1 -1,5 m. După anii de creștere părul intră într-o fază de repaus, moare și cade.

Cum moare părul

Firul de păr moare atunci când bulbul se separă de papila care îl hrănește prin interpunerea unei membrane groase . Bulbul se ridică la suprafață și firul va fi eliminat cam în 70 de zile. Se va forma un nou bulb asociat la papila rămasă.

Ondulația părului

Acest fenomen de ondulație a părului se datorează keratinei. După cum s-a

văzut keratina se găsește în firele de păr dreaptă, desfăcută, dar se poate curba sub influența apei, a căldurii și a presării . Acesta este principiul ondulațiilor cu apă sau cu fierul. Din punct de vedere chimic, keratina rămâne neschimbată, diferența fiind numai de stare fizică. Însă anumite produse chimice, ca acidul thiogglycolic, pot rupe legăturile dintre lanțurile oaralele care formează keratina, ceea ce face părul foarte maleabil. Legăturile se pot forma în alte părți, permițând firelor să ia o nouă formă. Este principiul permanentelor, care atacă structura leratinei în scopul încrețirii firelor de păr.

Culoarea părului

Culoarea părului se datorează unui pigment natural numit melanină. Celulele pigmentate sunt situate în bulb și au prelungiri până la cortex.

Melanina există în păr sub două forme asociate:

• difuză: în plăci galbene;
• conturată: granule brune.

Culoarea depinde de proporția uneia din forme în raport cu cealaltă. Astfel, părul blond conține melanină sub formă difuză, iar cel negru sub formă de granule. Din punct de vedere chimic, melanina părului roșcat este puțin diferită de cea conținută de celelalte culori.

Granulele de melanină sunt atacate și decolorate de diverși oxidanți, cum ar fi apa oxigenată. Razele soarelui acționează și ele în acest sens.Decoloranții atacă granulele brune și lasă intactă melanina difuză. Rezultatul este că părul decolorat capătă o culoare caracteristică: galben-pai. Nuanța de bază determinată de melanină poate fi modificată de doi factori accesorii:

• înclinarea celulelor epidermiale, care vor reflecta mai multă sau mai puțină lumină după așezarea lor;
• cantitatea de bule de aer prezentă între celulele corticale: cu cât sunt mai multe, cu atât părul pare mai deschis.

De ce albește părul

Fenomenul de albire a părului poartă numele de caniție. Cu vârsta, numărul celulelor pigmentarese reduce și bulele de aer se înmulțesc. Acestea ar fi motivele acestui fenomen, care este însă legat și de alți factori.

Albirea rapidă, provocată în câteva ore, sau câteva zile, a găsit de abia de curând o explicație. Ea este imputată unui ferment care ar lua naștere în sânge la șocurile emotive  și care ar fi capabil să decoloreze rapid melanina din păr, grație proprietăților lui remarcabile de difuzare.

Păr gras, uscat sau normal?

Iată o modalitate precisă de determinare:

Trei zile după spălatul părului frecați pielea capului  timp de 30 de secunde cu degetul arătător . Aplicați apoi degetul pe o foiță de țigară:

• părul este gras dacă degetul lasă o urmă vizibilă, foarte uleioasă pe hârtie;
• părul este uscat dacă urma este foarte ușoară, aproape inexistentă;
• părul este normal dacă urma lăsată pe hârtie este asemănătoarea cu cea pe care o lasă degetele transpirate în timpul verii.

De ce cade părul?

Căderea zilnică a câtorva fire de păr ( până la 30-40) este normală. Acestea sunt înlocuite de altele care cresc. Căderea devine îngrijorătoare când numărul firelor care cad zilnic depășesc 100. Căderea părului poate fi provocată de mai multe cauze:

1. seboreea ( excesul de grăsime);
2. o stare generală deficientă, tulburări digestive;
3. tratament făcut cu hormoni masculini, care pot provoca căderea părului de pe cap și creșterea anormală a părului pe corp și față;
4. abuz de anumite șampoane prea detergente;
5. o cură de slăbire bruscă. Părul poate cădea chiar șase luni după începutul curei;
6. brutalizarea firelor de păr la tapat;
7. periat brutal, cu perie de material plastic;
8. decolorarea prea puternică;
9. abuz de fixativ (este indicat să folosim fixativ cel mult 2-3 ori pe săptămână);
10. permanent cu soluție prea concentrată;
11. alimentație greșită sau insuficientă – un meniu neechilibrat;
12. nerespectarea regulilor obligatorii de igienă a părului;
13. neaerisirea părului ( strângerea în batic  sau basc timp îndelungat);
14. după o intervenție chirurgicală, boală infecțioasă , intoxicație, menopauză, după sarcină.

Căderea este temporară și în majoritatea cazurilor, situația revine la normal. Cauza căderii părului trebuie să fie stabilită de către medic. Acesta va indica și tratamentul necesar.

În următorul articol veți afla afecțiunile curente ale pielii capului  precum și o serie de remedii, care vă vor ajuta să vă mențineți sănătatea și frumusețea părului dumneavoastră.